Atestarea documentară este datată (1489) din timpul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, domn al Moldovei.
Toponimul „Corni“ vine de la arbustul „corn“ (cornus mas) care predomina printre esenţele ce alcătuiau pădurea de pe actualul teritoriu al satului. Conform legendei satului Silişte, locuitorii care au scăpat atacului şi incendiului provocat de tătari s-au refugiat după Dealul Crucii, într-o poiană din pădurea de corni, unde exista un schit care mai târziu s-a transformat într-o mănăstire de călugări. Noul sat şi-a luat numele de Corni şi şi-a extins vatra de locuire prin defrişarea pădurii de corni. În baza ultimelor cercetări suntem de părere că denumirea de Corni satul a primit-o încă din perioada când avea vatra în şesul Siretului, pe locul denumit astăzi „La Silişte“.
Pentru a-l deosebi de satul Corni, din comuna Liteni, judeţul Suceava, locuitorii de pe malul drept al Siretului (din comunele Fântânele şi Liteni) şi astăzi spun „Cornii lui Şerban“.
